OUG nr. 63/30.06.2010 loveste fara mila institutiile culturale

[manubulandra]

    Poate acesta va fi punctul zero si multi dintre cei numiti "maestri" vor sti sa profite.Acum este momentul sa invatatam de la unii care au ales acest drum al "libertatii profesionale" pentru a sti sa negociem cu adevarat pentru munca noastra .
Este timpul sa fim  mai aproape,sa ne consilem unii pe altii si sa fim mai activi pe acest forum ,sa ne spunem toate necazurile si sa incercam sa gasim impreuna solutii .Sa avem curajul sa ne cerem parerea in unele probleme tehnice pe care nu reusim sa le rezolvam.

[Geri LX]

   Poate acesta va fi punctul zero si multi dintre cei numiti "maestri" vor sti sa profite.Acum este momentul sa invatatam de la unii care au ales acest drum al "libertatii profesionale" pentru a sti sa negociem cu adevarat pentru munca noastra .
Este timpul sa fim  mai aproape,sa ne consilem unii pe altii si sa fim mai activi pe acest forum ,sa ne spunem toate necazurile si sa incercam sa gasim impreuna solutii .Sa avem curajul sa ne cerem parerea in unele probleme tehnice pe care nu reusim sa le rezolvam.

De acord!

[melindaagnes]

Tot la acest caz concret, pot sa adaug ca acum cateva luni, prin iarna, am cantat la un concert cu Tudor Gheorghe la Teatrul din Arad.Vreau sa va spun ca la repetitia de dinaintea spectacolului, a avut loc o proba de sunet.Personalul tehnic se afla in cabina de vis-a -vis de scena, undeva la etaj, unde probabil faceau reglari de sunet si reglajul monitorului pe care T.Gh. il utiliza la fiecare spectacol al sau ( e vorba de un monitor cat scena ).Repetitia a inceput, dar era o semiumbra.Orchestrantii si coristii au cerut lumina, din cauza ca nu se vedeau partiturile.La aceasta cerere, baietii de la tehnic au raspuns, ca vor regla luminile intre repetitie si spectaco ( adica in pauza de aprox 20 min ). Muzicienii au insistat, cum ca nu pot canta si nu se poate face proba de sunet ca nu e lumina.T.G. a insistat si el; mai intai cu glume usoare, dar mai apoi a spus-o pea dreapta : " ideea era sa facem o proba inainte de spectacol ". Personalul tehnic, ne-a explicat atunci ca nu se poate.Motivul : pt a regla luminile pe scena, trebuia sa coboare din cabina unde erau si sa urce pe niste bare de fier care se aflau deasupra scenei, ceea ce lua f mult timp, si atunci era lezat reglajul sonor...
V-am povestit aceasta intamplare, sa vedeti cam cum stau treburile...
Sper ca am fost coerenta catusi de putin

[Geri LX]

Multumesc Melinda.

Dar hai sa nu vorbim doar de Arad (nu vreau sa ma injure colegii ca devin expusi pe internet  si nici sa le fac, eventuale (posibile, doar suntem in romania) , probleme) ci plecand de la aceste exemple si altele care sunt binevenite vom constata ca lucrurile difera in nuante dar nu in fond.

[melindaagnes]

Iata un articol cu mai multe capitole, pentru a avea o imagine de ansamblu asupra tasnetului care a lovit institutiile culturale din Romania...!!!
Iar la sfarsit, daca intrati de pe link-ul sursei, aveti o lista a teatrelor din Bucuresti cu nr. de angajati prezenti si cati angajati vor ramane.

SURSA:http://www.adevarul.ro/cultura/Cine_mai_sufla_in_teatrele_de_repertoriu_din_Capitala_0_301770335.html

"Directorii teatrelor din BucureÅŸti nu renunţă la actori, ci disponibilizează o parte din personalul auxiliar, printre care sufleuri, pompieri, tehnicieni, plasatoare, casiere sau maÅŸiniÅŸti. Din 1.417 angajaÅ£i ai teatrelor bucureÅŸtene, 430 vor rămâne fără remuneraÅ£ie de la stat, în urma OrdonanÅ£ei de Urgenţă  nr. 63, care impune reducerea cu 32% din personal.
"Sub necesarul de personal"

"„Un actor bun nu rămâne pe drumuri"

"Iluzorii economii băneşti"

„O gândire fascistă"

"Dorina Lazăr riscă puşcăria"

"Alexandru Arşinel: „Tăiem oamenii printre lacrimi"

"Dorina Lazăr,director Odeon,Alexandru Darie,director Bulandra şi Alexandru Arşinel,directorul Teatrului Tănase

Directorii teatrelor din BucureÅŸti nu renunţă la actori, ci disponibilizează o parte din personalul auxiliar, printre care sufleuri, pompieri, tehnicieni, plasatoare, casiere sau maÅŸiniÅŸti. Din 1.417 angajaÅ£i ai teatrelor bucureÅŸtene, 430 vor rămâne fără remuneraÅ£ie de la stat, în urma OrdonanÅ£ei de Urgenţă  nr. 63, care impune reducerea cu 32% din personal.

Astăzi, la ora 14.00, expiră termenul dat de Primăria Capitalelor directorilor de teatre din Bucureşti pentru a prezenta listele cu persoanele disponibilizate din instituţii, conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 63, care intenţionează reducerea angajaţilor bugetari din administraţia locală.

Iniţial, directorii au fost somaţi, luni dimineaţă, ca lista să fie gata până ieri la ora 14.00, dar ulterior s-a mai oferit o amânare de 24 de ore. Din 1417 angajaţi ai teatrelor bucureştene, 430 de oameni vor rămâne fără remuneraţie de la stat din această săptămână.

Printre cele 13 instituţii vizate, care trebuie să-şi reducă personalul cu un procent fix de 32%, se află câteva dintre cele mai prestigioase instituţii de cultură, cum ar fi Teatrul Bulandra (membru al Uniunii Teatrelor Europene), Teatrul Odeon sau Teatrul de Comedie. Confruntaţi cu deadline-ul implacabil şi cu imposibiltatea negocierii, directorii teatrelor încearcă disperaţi să găsească soluţii pentru a putea funcţiona în continuare.

„Un actor bun nu rămâne pe drumuri"
taguri

Oamenii din lumea teatrului au opinii diferite, mulÅ£i propunând descentralizarea teatrelor ÅŸi independenÅ£a faţă de un ordonator de credite, aÅŸa cum este Primăria.  Doru MareÅŸ, fost director al Teatrului din Sfântu-Gheorghe, spune că în străinătate majoritatea sunt „teatre de proiecte", pe contracte.

„Poate în sfârşit această criză şi această ordonanţă ar putea un fitil şi un bun prilej pentru o reformă reală", consideră el. „Un actor care este bun îşi găseşte de lucru, nu are nevoie să fie angajat la un teatru şi nu rămâne pe drumuri", apreciază Doru Mareş.

„Formularile finanţist-politice din Ordonanţa de Urgenţă lasă loc de chiţibuşăreală avocăţească şi de strecurare, de slalom, de «zi ca ei şi fă ca tine» şi tot aşa mai departe... Acum, evident, nu un fundament reformist a generat ordonanţa asta, ci foamea de bani la buget. Dacă, totuşi, din toata aiureală se va dinamita sistemul (de văzut câţi dintre protestatarii de azi solicită asta de ani şi ani...), tot ar fi un lucru bun. Dar trăim în România, iar reforma nici măcar nu s-a început ba chiar, din 2003 de când a fost adoptat actualul Cod al Muncii, e mai amarnică realitatea. Ce să-i faci, pe la mioritici, reforma ca şi bătaia sunt bune doar la fundul altuia. Acum, eu îi înţeleg şi pe cei din instituţiile de cultură (nota bene: nu e vorba doar despre teatre!): asta numai reformă nu e, dar s-ar putea nimeri din greşeala chiar în reforma. Până la urmă, asta-i treaba: tragem comunismul după noi într-o veselie", subliniază Doru Mareş.

Iluzorii economii băneşti

„Ordonanţa care provoacă atâta nelinişte, justificată, de altfel, păcătuieşte prin aceea că operează doar cu procente, nu şi cu gândire. Constaţi că vorbe magice precum descentralizare şi manager, atât de pe placul actualilor guvernanţi, sunt puse între paranteze în numele unor iluzorii economii băneşti. Nu neg că sunt şi teatre ce au scheme obeze (dar mai puţin la capitolul personal artistic şi de scenă), că sunt actori care nu joacă, dar pe care îi protejează vechimea ", spune criticul Mircea Morariu.

„Măsuri atât de dure precum cele de acum nu se iau în pripă, ci cumpănit, nu otova, ci  individualizat. Nu se poate să rămâi cu patru maÅŸiniÅŸti la două săli, aÅŸa cum aud că se va întâmpla la Nottara, cu distribuÅ£ii descompletate (care pentru a fi completate vor presupune cheltuieli fiindcă altminteri s-au risipit banii aiurea pentru a se monta spectacole ce nu vor mai putea fi jucate), să desfiinÅ£ezi instituÅ£ii de spectacole pentru a salva învârtitori de hârtii, aÅŸa cum se întâmplă la ConstanÅ£a. Nu cred că în BucureÅŸti ar exista instituÅ£ii de spectacole inutile, ci doar teatre conduse prost. ÃŽn loc să fie desfiinÅ£ate, nu ar fi mai la îndemână ÅŸi mai înÅ£elept să le fie înlocuit directorul?", propune criticul de teatru.

Directorii de teatre resping însă cu vehemenţă ideea că teatrele ar fi pline de personal excedentar, plătit din banii contribuabililor, un balast care ar fi acum evacuat prin această Ordonanţă de Urgenţă.

„Cu toţii suntem oameni responsabili, care trebuie să asigurăm buna funcţionare a instituţiilor pe care le conducem. Nu ne apărăm cumnatele sau amantele", declară regizorul Alexandru Darie, director la Bulandra.

„O gândire fascistă"

Mircea Diaconu, director al Teatrului Nottara, spune că-i aproape gata cu lista, mai îi trebuie încă două nume. Nu vor fi concediate nume mari ale teatrului, însă, de exemplu, se va renunţa complet la sufleuri şi sufleuze, trei la număr pentru cele două săli, care rulează 23 de spectacole. Soluţii? În primul rând, va fi atacată în instanţă OU nr. 63, în contencios, acuzând că includerea teatrelor la administraţia locală este forţată şi abuzivă. Teatrul Nottara lucrează acum la acest demers, căruia speră să i se ralieze cât mai multe teatre.

„Voi redimensiona activitatea teatrului pentru situaţia existentă. Acestor oameni li s-a redus deja salariul cu 25%, nu pot să le cer să lucreze dublu, pentru a-i suplini pe cei plecaţi. Prin urmare, vor fi mai puţine spectacole, deci mai puţine încasări", explică Diaconu. Se va încerca ţinerea aproape a celor concediaţi prin alte tipuri de contract.

Mircea Diaconu identifică „nuanţe fasciste" în actul normativ emis de guvernul Boc: „Guvernanţii cunosc sistemul, dar îl urăsc, pentru că ştiu că teatrul atacă orice putere la un moment dat. Este o gândire fascistă: nu e vorba de bani şi de economii, ci de oameni, care trebuie eliminaţi din sistem. O altă aberaţie este răspunderea penală a ordonatorilor de credite. Pentru o problemă administrativă un director de teatru riscă să înfunde puşcăria". Diaconu avertizează că mulţi din cei disponibilizaţi „se vor duce la vale": „nu ştiu să facă altceva şi poţi să-i ai pe conştiinţă".

Dorina Lazăr riscă puşcăria

„Ne gândim, lucrăm la soluţii", spune Alexandru Darie, directorul Teatrului Bulandra, care crede că soluţiile trebuiau să fie diferite de la teatru la teatru. „Fiecare teatru trebuia lăsat să externalizeze ceea ce credea de cuviinţă. Teatrul Bulandra nu mai are pază şi pompieri de multă vreme, are contract cu o firmă privată, la alte teatre au rămas. Se puteau găsi tot felul de soluţii, dar nu aşa, un procent otova, care nu ştiu cum a fost stabilit", spune regizorul.

Actorul Mihai Dinvale, director-adjunct al Teatrului Mic, spune că este chinuit precum hoţii de cai: „Dacă aplicăm porunca ad litteram, ne desfiinţăm. Fără acest procent de 30% funcţionăm de ani de zile, mai mult nu avem cum să tăiem". Dacă s-ar renunţa la cea de-a doua sală, Teatrul Foarte Mic, doar 13 oameni - din personalul auxiliar - deservesc strict nevoile acestei săli, însă teatrul trebuie să dea afară 29, aşadar nu ajunge. Prin urmare, Dinvale afirmă (poziţie asumată şi de directorul Florin Călinescu) că se va duce astăzi în faţa lui Oprescu şi îi va spune că îi este imposibil să se supună cerinţelor.

O poziţie similară are şi actriţa Dorina Lazăr, directoare a Teatrului Odeon, printre cele mai apreciate din ţară la ora actuală, care îşi vede pus în pericol şi proiectul de deschidere a unei a doua săli, la 28 septembrie. „Am făcut toate calculele şi pot să reduc 15 locuri, din 149 ocupate, toate de la serviciile auxiliare. Mi se cere să dau afară 50 de oameni. Nu am cum. O să le trimit acest răspuns şi să facă ce vor", spune îndrăgita actriţă, pasibilă, în această situaţie, să înfunde puşcăria.

Caracterul kafkian al întregii poveşti este dat de faptul că textul ordonanţei cere să nu se pună în pericol aceste servicii auxiliare: „Dacă se comasează sau dispar compartimente, aveţi grijă să nu scoateţi de tot activităţile obligatorii stabilite de legile în vigoare (financiar-contabilitate, resurse umane, juridic, securitate şi sănătate în muncă , achiziţii publice, pază, apărare împotriva incendiilor, audit, control financiar preventiv, etc)". Prin urmare, teatrele n-au altă soluţie decât să-şi dea afară artiştii.

Alexandru Arşinel: „Tăiem oamenii printre lacrimi"

Alexandru Arşinel, directorul Teatrului de Revistă „Constantin Tănase" ne-a declarat, printre lacrimi, că înainte de a lua o decizie în privinţa disponibilizărilor, aşteaptă o nouă întâlnire cu primarul Sorin Oprescu. „Fac faţă situaţiei cu Diazepam, am luat trei pastile de dimineaţă ca să mă liniştesc", a spus Arşinel, care are în prezent în subordine 131 de angajaţi.

După aplicarea măsurilor de reducere de personal, teatrul pe care îl conduce riscă să rămână cu doar 87 de oameni, iar situaÅ£ia este cu atât mai gravă cu cât „noi funcÅ£ionăm cu două săli, Sala Savoi ÅŸi Grădina de vară din Herestrău ÅŸi am un singur electrician pentru ele". Alexandru ArÅŸinel a făcut deja un calcul pentru o soluÅ£ie de criză:  â€žVoi reduce la minim oamenii din ateliere, de la contabilitate ÅŸi de la producÅ£ie ÅŸi voi externaliza serviciile de pază ÅŸi pompieri".

ÃŽn ceea ce-i priveÅŸte pe actori, ArÅŸinel declară: „Va trebui să renunÅ£, probabil, la doi actori, dar încă nu pot să vă spun numele lor. Primarul a spus să menajăm actorii, dar ÅŸi asta e absurd, pentru că un teatru nu funcÅ£ionează doar pe baza personalului artistic. Tăiem oamenii printre lacrimi!" ÃŽntrebat despre o posibilă eficientizare a sistemului în urma acestor tăieri de personal, ArÅŸinel a răspuns:  â€žNici vorbă: toatea astea înseamnă distrugerea miÅŸcării teatrale din România. Iar poporul ăsta poate să suporte financiar artiÅŸtii români fiindcă artiÅŸtii nu i-au făcut niciodată de râs!".

"Un marÅŸ funerar pe post de spectacol"

Majoritatea directorilor de teatre spun că funcţionează deja în regim de „avarie": de-a lungul vremii, dintre actori şi restul personalului, mulţi au murit sau au ieşit la pensie, dar, cum posturile sunt blocate de ani buni, locurile respective au rămas vacante, iar schema aprobată iniţial a rămas neacoperită. Astfel, majoritatea teatrelor funcţionează deja fără acel procent de 32% pe care Guvernul îl vrea acum eliminat.

Actorii angajaÅ£i ocupă procentul cel mai mic în organigramele teatrelor. De exemplu, la Teatrul Bulandr, din 142 de angajaÅ£i numai 35 sunt actori,  Ã®n vreme ce Teatrul Odeon are 31 de actori din 149 de persoane pe statul de plată, iar Teatrul Nottara are 38 de actori din 120 de angajaÅ£i.

La alte teatre subvenţionate de Primăria Capitalei situaţia este următoarea: la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase" sunt 47 de actori dintre cei 131 de angajaţi, la Teatrul Mic şi la Teatrul Foarte Mic sunt 40 de actori din cele 104 persoane din organigramă.

Diferenţa dintre numărul total al angajaţilor şi cel al actorilor propriu-zişi este dată de personalul tehnic şi de scenă, precum şi de aşa-zisul personal auxiliar (de suport).

Acesta din urmă - necesar funcţionării unei instituţii, dar singurul care ar mai putea fi redus, prin concediere sau externalizare - este, însă, într-un număr prea mic pentru a putea asigura procentul dorit de Primărie.

Personalul tehnic şi cel de scenă este absolut necesar bunei funcţionări a unui spectacol, chiar dacă, pentru spectator, el rămâne „în umbră" şi este mai greu de imaginat. El poate fi redus cu greu, mai ales la teatrele care au două săli, cazul majorităţii.

Aici intră: personalul tehnic (recuziteri, luminişti, maşinişti, electricieni, sonorizatori), regizori tehnici, cabiniere, plasatoare, ateliere de producţie (achiziţii, croitorie), birou de organizare spectacole (casierie), secretar literar.

Personalul auxiliar este dat de serviciile de contabilitate, resurse umane şi un jurist, existente în orice instituţie din lume."
http://www.adevarul.ro/bbtcontent/clipping/ADVIMA20100720_0530/1.jpg

Precizez ca materialul de mai sus este in intregime redat de pe adresa de web mentionata mai sus.

[melindaagnes]

STIRI DE ULTIMA ORA

"Ministrul Culturii, Hunor Kelemen, susţine că până pe 16 august se va găsi o soluţie în cazul reducerilor de personal de la instituţiile de spectacole, menţionând că a discutat pe această temă inclusiv cu premierul Emil Boc.

'Eu am avut mai multe discuţii cu prefecţii, cu primarii, cu preşedinţii consiliilor judeţene. Am avut o discuţie astăzi şi ieri cu colegii de la Ministerul Administraţiei, inclusiv astăzi am avut o discuţie cu premierul Boc şi încercăm să găsim o soluţie pentru acele teatre care au fost înfiinţate de consilii de miniştri, unele insituţii de spectacole prin decret regal. Încercăm să facem o interpretare stricto senso a Ordonanţei 63 care, în articolul III, punctul 1, scrie un lucru care poate să salveze în acest moment situaţia', a declarat Kelemen, marţi seară, la postul de televiziune Antena 2.

El a explicat că, în principiu, conţinutul articolului la care face referire se referă la acele instituţii subordonate autorităţilor locale care au fost înfiinţate prin hotărârea organelor de liber aviz ale autorităţilor locale.

'Ei (autorităţile locale - n.r.) au primit aceste instituţii prin descentralizare, dar aceste instituţii au fost create de statul român în diferite perioade, de la perioada '46-'47, când prin decret regal au fost înfiinţate filarmonici regionale, de exemplu Banatul sau Oltenia, nu pot fi desfiinţate şi nu pot fi lăsate să dispară şi pentru acest lucru caut eu soluţii de câteva zile', a mai spus ministrul Culturii, dând asigurări că cel târziu până pe 16 august se va găsi o soluţie.

În ceea ce priveşte faptul că din ce în ce mai multe teatre se plâng de faptul că li s-a cerut să facă restructurări, ceea ce ar putea duce chiar la imposibilitatea funcţionării instituţiei respective, Kelemen afirmă că este vorba de o greşeală a primarilor.

'Primarii fac o greşeală fiindcă numărul sau procentul care trebuie redus este undeva în jur de 24-25%. Primarii optează pentru a reduce numărul de personal de la instituţiile de cultură, şi nu din aparatul propriu care era vizat de fapt de această reducere. Ce fac? De exemplu, în Bucureşti sau în alte oraşe, am vorbit astăzi cu mai mulţi directori de teatre, primăria cere să reducă cu 35-40-45% numărul angajaţilor, lucru care este absolut aberant', a arătat ministrul Culturii.

El a precizat că le-a recomandat autorităţilor locale să nu impună reducerile respective, fiindcă nu pot desfiinţa o instituţie de cultură şi nici nu pot comasa o instituţie cu o altă, mai ales că uneori nu au nici măcar acelaşi profil.

În urma procesului de descentralizare, instituţiile de spectacole nu mai sunt în subordinea MCPN, iar ministrul de resort spune că ar fi fost mai bine dacă ministerul ar mai fi menţinut controlul asupra lor.

'Nu sunt (instituţiile de spectacole - n.r.) în subordinea Ministerului Culturii, cu toate că din acest punct de vedere ar fi fost bine acum foarte mulţi ani, în anii 90, când au făcut foştii mei colegi primul pas spre descentralizare, să menţinem un control în ceea ce priveşte instituţiile de spectacole, dar nu s-a întâmplat', a subliniat ministrul Kelemen. AGERPRES"

sursa: http://www.agerpres.ro/media/index.php/politic/item/20708-Ministrul-Kelemen-a-discutat-cu-premierul-Boc-despre-restructurarile-din-teatre.html

[cris]

Si totusi, in afara de discutii, suntem in stare sa facem si altceva ?! Noi ne tot plangem si ei lucreaza! Cand ne vom trezi oare?!!! Nici acum nu e momentul? Ce trebuie sa se mai intample oare...

[melindaagnes]

Nu stiu zau ce am putea face !!! Ma simt mai neputincioasa si mai neincrezatoare ca oricand.
Geri ne-a dat un sfat extraordinar..., in rest,  materialele pe care le-am gasit le-am adunat aici pt. familia Arthalia, sa le cititi, am atras atentia atat cat am putut ca lucrurile nu merg deloc bine in viata culturala..., spuneti si voi ce am putea face...!!!

[Geri LX]

E de înţeles frustrarea lui Cris. El ştie cel mai bine de câtă ...imobilitate se loveşte. Vedem şi noi aici pe forum (care e in esenţă doar un loc de intalnire, eventual informare... şi discuţii Cris) ca suntem doar o mână de oameni.

Sfatul meu e doar pentru cei care vor fi eventual disponibilizaţi, mai ales cei disponibilizaţi pe nedrept, adică cei care isi cunosc cat de cat profesia, o fac cu drag si dedicare si de care va mai fi nevoie. Nu vreau sa cădem nici in extrema cealaltă in care să se considere ca disponibilizarea ar fi un lucru bun până la urmă. O reformă cum spunea cineva cu simţul involuntar al umorului negru.
 O reformă nu se face taind procente din angajaÅ£i, indiferent dacă e nevoie de ei sau nu.

Deocamdată, ...nu ştiu cat e de reală (decizia guvernului) şi dacă se aplică în toată ţara:
Agenda - Teatrele si filarmonica din Timisoara scapa de disponibilizari
Ciudat e ca nu am gasit stirea (cu sedinta guvernului si ce s-a decis) in nici o publicatie...nationala. Poate o gasiţi voi.

Si nici aici: http://www.gov.ro/content-index__l1th7286.html nu exista ceva concret. Deci stirea poate fi doar un zvon din "surse". Halal presa.

[melindaagnes]

Din pacate nu sunt zvonuri. Eventual faptul ca nu exista niste principii mai clare care sa spuna intr-un mod mai exact care sunt criteriile, nici macar nu stiu daca Codul Muncii si Contractul de Munca mai conteaza...Fiecare arunca pisica moarta in ograda celuilalt

[melindaagnes]

Se pare ca lucrurile isi revin la Constanta, Sibiu, Timisoara si probabil si in celelalte instituii culturale.Desigur asta nu inseamna ca problemele s-au rezolvat.Eventual ca reducerile se vor fce mai tarziu si mai chibzuit...pt. ca bani nu sunt...

[Presă centrală]

- aici propuneţi surse -

Presă centrală

Bucuresti

Timisoara

completaţi lista
făcând propuneri
de site-uri

[stiri diverse]

- aici propuneţi surse -

stiri diverse

discutii din forumuri

completaţi lista
făcând propuneri
de site-uri

There aren't any users online.

T.N.Bucuresti
T. N. Craiova
T. N. Cluj
T. N. Iasi
T. N. Timisoara
T. N. Tg. Mures
Teatrul L.S. Bulandra
Teatrul Odeon
Teatrul Mic
Teatrul de Comedie
Teatrul Nottara
Teatrul Evreiesc
Teatrul R.S. Sibiu
T. Al.Davila PT
T. Imposibil Cluj
T. M.N.L. Galati
Teatrul Luceafarul
T.T. Piatra-Neamt
T. Tony Bulandra
T. Bacovia Bacau
Teatrul Masca
T. I.Creanga
Teatrul Act
T. C. Tanase
T. Tandarica
T. M.Filotti Braila
T. Majestic
T. Metropolis
T. G.C. Buzau
Teatrul Oradea
T. Clasic Arad
T. A.Pann VL
Teatru Ploiesti
T. deNord SM
Teatru Constanta
T. S.A. Brasov
Teatru Barlad
T. German TM
Teatru Botosani
T. Sf. Gheorghe
T. Marionete AR
T. Excelsior
Teatrul Luni

D'AYA
InDArt
Kult Kult Klan

T. de Opereta
Opera Bucuresti
Opera Cluj
Opera Iasi
Opera Timisoara
T. O.B. Constanta

C.Cultural N.B B.