Istorioare , cugetari , poezii

[Ramona]

 Un om  avea într-o zi o discutie cu Dumnezeu si a spus:
- Doamne, as vrea sã stiu, cum sunt Raiul si Iadul.

Dumnezeu l-a condus în fata a douã usi. A deschis una dintre ele, iar omul sfânt a privit înauntru. În mijlocul încãperii era o masã mare si rotundã. În mijlocul mesei era o oalã mare cu mancare.
Oamenii care stãteau în jurul mesei erau slabi si bolnãviciosi. Pãreau a fi flãmânzi. Tineau linguri cu cozi foarte lungi si gãseau modalitatea de a ajunge în oala cu mancare pentru a umple lingura, dar deoarece coada era mai lungã decât mâna, nu îsi puteau bãga lingura în gurã. Omul sfânt s-a cutremurat la vederea atâtei nenorociri si suferinte. Dumnezeu a spus:
- Ai vãzut Iadul.

Au mers la a doua usã si au deschis-o. Era o încãpere exact ca prima. Avea masa mare si rotundã cu oala mare cu mancare. Oamenii erau dotati cu aceleasi linguri cu cozi lungi, dar aici erau hrãniti , râdeau si vorbeau. Omul sfânt a spus:
- Nu înteleg.
- Este simplu, a spus Dumnezeu. Vezi tu, ei au învãtat sã se hrãneascã unul pe celãlalt, în timp ce lacomii se gândesc doar la ei însisi.

 

[Ramona]

 
 Zi de vară - de George Toparceanu

Linişte. Căldură. Soare.
Sălciile plângătoare
Stau în aer, dormitând.
Un viţel în râu s-adapă
Şi-o femeie, lângă apă,
Spală rufele, cântând.

Şi din vale abia vine
Murmur slab, ca de albine,
Somnoros şi uniform:
Râul, strălucind în soare,
Ceartă sălciile, care
Toată ziulica dorm.

Sub o salcie bătrână
Şi cu-o carte groasă-n mână
Care-mi ţine de urât,
M-am culcat în fân pe spate, -
Somnul lin, pe nechemate,
A venit numaidecât.

Cântec, murmur, adiere
De zefir în frunze piere
Şi rămâne doar un glas
Care umple valea-ngustă.
. . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .
Ia te uită, o lăcustă
Mi-a sărit tocmai pe nas!

[Ramona]

 
    Alexandru Andrieş - " Fără griji "

Anii trec mai uşor decât ne închipuim,
Îi căutăm în sertar şi brusc nu-i mai găsim;
Nimeni nu ştie precis unde se duc anii ăştia aşa,
Eu cred că probabil se adună
Şi stau împreună
Undeva!

Aşa că nu-ţi fă griji
Zău, tu nu-ţi fă griji, draga mea,
N-ai de ce să-ţi faci griji,
Toată lumea păţeşte aşa...

Aş vrea să te păstrez lângă mine, aproape de tot,
De-aia am conceput un buzunar special la capot...
În el încapi doar tu şi nimeni altcineva,
Se-nchide cu fermoar
Şi-năuntru doar
Argint şi catifea!

Tu poţi să vii oricând
Şi să stai aici cât doreşti,
Şi când e ziua ta
Am să-ţi cânt şi-am să-ţi spun poveşti...

Ce zici, ce idee!
Ţine-o sub cheie,
Ai grijă de ea!...

[Ramona]

 Din jurnalul de calatorie al unui turist american…
15 08 2007

VENETIA:
Am sosit in oras dupa o ploaie torentiala, cred.
Toate strazile sunt inundate. Nu se circula decat cu barca. Cu toate acestea barcagii sunt foarte veseli si canta niste cantonete numite barcarole. Hotelul este cam vechi si broasca de la usa camerei oracaie ingrozitor.

LONDRA:
La Londra n-am vazut nimic din cauza cetii. In ultima zi, ceata s-a ridicat pentru cateva secunde si am putut vedea un superb turn cu ceas. Ceasul statea, dar eu n-am mai stat.

MADRID:
Orasul este frumos, are strazi largi, cu fantani ecvestre si statui arteziene. Au si un palat mare, dar cam neprimitor. In schimb, locuitorii sunt simpatici, vorbareti, ospitalieri si se numesc români.

PARIS:
Dupa cate imi aduc aminte de la scoala, Parisul este capitala Germaniei. Cu toate acestea, strazile Parisului sunt pline de japonezi. Numarul frumoaselor si renumitelor fr antuzoaice s-a redus foarte mult. Ele nu mai pot fi vazute decat sub forma unui tablou expus la Muzeul Luvru si care reprezinta o italianca uratica ce zambeste tamp.

BUCURESTI:
Ghidul pe care-l am la mine, aparut in New York, imi prezinta Bucurestiul drept capitala Ungariei. Cred ca la mijloc este o greseala. In Gara de Nord se vorbeste mult turceste, ceea ce ma face sa cred ca nu sunt in Bucuresti, ci in Frankfurt

[Ramona]

 Cu totii traim sub acelasi cer, dar nu avem toti acelasi orizont.
Konrad Adenauer

     
Existam vremelnic prin ceea ce luam din jur, dar vom trai vesnic prin ceea ce daruim.
Douglas M. Lawson

A gresi incepe din momentul in care nu incercam sa reparam ce am constatat ca am gresit. (Chris Simion)

Razi tu intai de tine, inainte sa poata altii sa o faca! (Elsa Maxwell)

Viata este acolo unde te regasesti, momentul in care simti ca iti apartine clipa si ca in ea sta ascunsa o viata intreaga. (Chris Simion)

[Ramona]

 Stă sufletul fără iubire - Vasile Voiculescu

Stă sufletul fără iubire, ca o fântână părăsită,
C-un pic de apă-n fund, sălcie, sub năruirea de pereţi ...
Stă-n marginea de drum fântâna netrebnică şi oropsită,
Caci nimeni n-o mai cercetează; găleata-i spânzură dogita
Şi-n ghizdurile putrezite cresc brusturi şi-nfloresc bureţi.

Stă sufletul fără iubire, pustiu, ca mărul fără roade,
Paraganit într-o livadă şi plin de lacome omizi,
Ce-l năpădesc în primăvară şi toată frunza încet o roade
Şi toată floarea, otrăvită, se scutură curând şi cade,
Lăsându-i crengile uscate ca nişte sterpe palamizi.

Stă sufletul fără iubire cum stă o vatră ruinată,
Ca un cuptor surpat de vremuri, fără de vad şi fără foc,
La care nimeni nu duce aluatul proaspăt în covată
Să-l rumenească pe-ndelete dogoarea jarului, uscată,
Şi să-l prefacă-n dulce azimi, mirositoare, ce se coc.

[Ramona]

Cele trei porti

 Un rege avea un fiu destept si curajos. Ca sa-l pregateasca pentru a infrunta viata, il trimise la un batran intelept.

- Lumineaza-ma: ce trebuie sa stiu in viata?

- Vorbele mele se vor pierde precum urmele pasilor tai pe nisip, dar o sa-ti dau totusi cateva sfaturi. In drumul tau prin viata vei intalni trei porti. Citeste ce scrie pe fiecare dintre ele.
O dorinta mai puternica decat tine te va impinge sa le urmezi. Nu incerca sa te intorci, caci vei fi condamnat sa retraiesti din nou si din nou ceea ce incerci sa eviti.
 Nu pot sa-ti spun mai mult. Tu singur trebuie sa treci prin asta, cu inima si cu trupul.
 Acum du-te! Urmeaza drumul acesta drept din fata ta.

Batranul intelept disparu si tanarul porni pe drumul vietii.

Nu dupa mult timp, se gasi in fata unei porti mari, pe care se putea citi:
SCHIMBA LUMEA.

Asta era si intentia mea, gandi printul, caci chiar daca sunt lucruri care imi plac pe aceasta lume, altele nu-mi convin deloc.
Atunci incepu prima sa lupta. Idealul sau, abilitatea si vigoarea sa il impinsera sa se confrunte cu lumea, sa intreprinda, sa cucereasca, sa modeleze realitatea dupa dorinta sa.
 El gasi placerea si betia cuceritorului, dar nu si alinarea inimii. Reusi sa schimbe cateva lucruri, dar multe altele ii rezistara.
Anii trecura. Intr-o zi il intalni din nou pe batranul intelept care-l intreba:

- Ce-ai invatat tu pe acest drum?

- Am invatat sa deosebesc ceea ce e in puterea mea de ceea ce imi scapa, ceea ce depinde de mine de ceea ce nu depinde de mine.

- Bine, zise batranul. Utilizeaza-ti fortele pentru ceea ce sta in puterea ta si uita ceea ce-ti scapa printre degete.
Si disparu.

Putin dupa aceasta intalnire, printul se gasi in fata celei de-a doua porti pe care statea scris:
SCHIMBA-I PE CEILALTI.

Asta era si intentia mea, gandi el. Ceilalti sunt sursa de placere, bucurii si satisfactii, dar si de durere, necazuri si frustrari.
 El se ridica deci contra a tot ce-l deranja sau nu-i placea la cei din jurul sau. Incerca sa le patrunda in caracter si sa le extirpeze defectele. Aceasta fu a doua lupta a sa.
 Intr-o zi, pe cand medita asupra utilitatii tentativelor sale de a-i schimba pe ceilalti, il intalni din nou pe batranul intelept, care-l intreba:

- Ce ai invatat tu, deci, pe acest drum?

- Am invatat ca nu ceilalti sunt cauza sau sursa bucuriilor sau necazurilor, a satisfactiilor sau infrangerilor mele. Ei sunt doar prilejul, ocazia care le scoate la lumina. In mine, prind radacina toate aceste lucruri.

- Ai dreptate, spuse batranul.
 Prin ceea ce ceilalti trezesc in tine, ei te descopera in fata ta. Fii recunoscator celor care fac sa vibreze in tine bucuria si placerea, dar si celor care fac sa se nasca in tine suferinta sau frustrarea, caci prin ei viata iti arata ce mai ai inca de invatat si calea pe care trebuie s-o urmezi.

Nu dupa multa vreme, printul ajunse in fata unei porti pe care scria: SCHIMBA-TE PE TINE INSUTI.

Daca eu sunt cauza problemelor mele, atunci inseamna ca asta imi ramane de facut, isi zise el si incepu lupta cu el insusi.
 El cauta sa patrunda in interiorul sau, sa-si combata imperfectiunile, sa-si inlature defectele, sa schimbe tot ce nu-i placea in el, tot ce nu corespundea idealului sau.
Dupa cativa ani de lupta cu el insusi, dupa ce cunoscu cateva succese, dar si esecuri si rezistenta, printul il intalni iarasi pe batranul intelept, care-l intreba:

- Ce ai invatat tu pe acest drum?

- Am invatat ca exista in noi lucruri pe care le putem ameliora, dar si altele care ne rezista si pe care nu le putem invinge.

- Asa este, spuse batranul.

- Da, dar m-am saturat sa lupt impotriva a tot, a toti si chiar impotiva mea! Oare nu se termina niciodata? Imi vine sa renunt, sa ma dau batut si sa ma resemnez.

- Asta va fi ultima ta lectie, dar inainte de a merge mai departe, intoarce-te si contempla drumul parcurs, raspunse batranul si apoi disparu.

Privind inapoi, printul vazu in departare spatele celei de-a treia porti pe care statea scris:
ACCEPTA-TE PE TINE INSUTI.
Printul se mira ca n-a vazut cele scrise atunci cand a patruns prima data prin acea poarta, dar in celalalt sens.
 In lupta devenim orbi, isi spuse el. Si mai vazu zacand pe jos, peste tot in jurul lui, tot ce a respins si a invins in lupta cu el insusi: defectele, umbrele, frica, limitele sale.
Le recunoscu pe toate si invata sa le accepte si sa le iubeasca. Invata sa se iubeasca pe el insusi, fara sa se mai compare, sa se judece, sa se invinovateasca.
Il intalni din nou pe batranul intelept, care-l intreba:

- Ce-ai invatat in plus pe acest drum?

- Am invatat ca urand sau detestand o parte din mine inseamna sa ma condamn sa nu fiu niciodata de acord cu mine insumi. Am invatat sa ma accept in totalitate, neconditionat.

- Bine, acesta este primul lucru pe care nu trebuie sa-l uiti in viata, acum poti merge mai departe.

               Printul  zari  in  departare  cea  de-a  doua  poarta,  pe  spatele careia  scria ACCEPTA-I PE CEILALTI.
Si in jurul lui recunoscu toate persoanele pe care le-a intalnit in viata sa, pe cei pe care i-a iubit si pe cei pe care i-a urat, pe cei pe care i-a ajutat si pe cei pe care i-a infruntat. Dar spre surpriza sa, acum era incapabil sa le vada imperfectiunile, defectele, lucrurile care altadata il deranjau enorm si impotriva carora luptase.
Batranul intelept aparu din nou si-l intreba:

- Ce-ai invatat mai mult decat prima data pe acest drum?

- Am invatat ca fiind in acord cu mine insumi, nu mai am nimic de reprosat celorlati si nici nu ma mai tem de ei. Am invatat sa-i accept si sa-i iubesc asa cum sunt.

- Bine, acesta este cel de al doilea lucru pe care trebuie sa-l tii minte. Continua drumul.

Printul zari prima poarta, prin care trecuse cu mult timp in urma, si vazu ceea ce era scris pe spatele ei: ACCEPTA LUMEA.
 Privi in jurul sau si recunoscu acea lume pe care a dorit s-o cucereasca, s-o transforme, s-o schimbe. Fu izbit de lumina si frumusetea tuturor lucrurilor, de perfectiunea lor.
Era totusi aceeasi lume de alta data. Oare lumea se schimbase, sau privirea sa? Atunci se ivi batranul, care-l intreba:

- Ce-ai invatat pe drumul acesta?

- Acum am invatat ca lumea este oglinda sufletului meu. Ca eu nu vad lumea, ci ma vad in ea. Cand sunt fericit, lumea mi se pare minunata, cand sunt necajit, lumea imi pare trista. Ea nu este nici vesela, nici trista. Ea exista, atat. Nu lumea ma necajea, ci starea mea de spirit si grijile pe care mi le faceam. Am invatat sa o accept fara sa o judec, fara nici o conditie.

- Acesta este cel de al treia lucru important pe care nu trebuie sa-l uiti.
 Acum esti impacat cu tine, cu ceilalti si cu lumea!
Esti pregatit sa pornesti spre ultima incercare: trecerea de la linistea implinirii, la implinirea linistii, spuse el si disparu pentru totdeauna.

 

[Ramona]

 Plouă - George Toparceanu

Pe-aici când plouă, plouă îndesat,
Nu ţine ca la noi un ceas ori două.
Că ziua plouă, plouă pe-nserat,
Şi când se crapă iar de ziuă, - plouă.

În faptul zilei, streşinile plâng.
Pădurea stă plouată ca o curcă.
Natura calcă cu piciorul stâng:
Pe-aici când plouă, - plouă, nu se-ncurcă!

Iar când s-arată soarele sărac.
De după nouri, ca să-ţi facă-n ciudă,
N-apuci a scoate nasul din cerdac,
Că până la întoarcere, - te udă.

Există şi răstimpuri când se moaie,
Când parcă nu mai toarnă-aşa, de sus,
Şi cerul câte-oleacă, spre apus,
Se luminează puţintel - a ploaie.

Atunci se cheamă că e timp frumos
(Măcar că tot mai cade-un pic de bură),
Dar fumul din ogeac se lasă-n jos,
Şi porcul umblă tot cu paiu-n gură...

[Ramona]

 Maxime - SOCRATE

    * Vom castiga prietenia unui om , cultivad in noi insusirile pe care le pretuim la el.
    * Prietenia inseamna un suflet in doua trupuri
    * Fereste-te deopotriva de prietenia dusmanului si de dusmania prietenului.
    * Cauta sa devii un om mai bun si asigura-te ca stii cine esti tu inainte de a cunoaste pe cineva si a astepta ca acea persoana sa stie cine esti.
    * Prietenia unui om destept e mai de pret decat prietenia tuturor prostilor.
    * Prietenii si dusmanii provin din interes.
    * Un om nu poate sa-i vorbeasca fiului sau decat ca un tata; sotiei sale, decat ca sot; dusmanului sau, decat in termeni corespunzatori; in timp ce un prieten le poate vorbi dupa cum impune situatia, nu dupa cum i se potriveste persoanei.

Maxime - SOFOCLE

    * Cand un prieten spune-va-ti un adevar ce te-o-ncrunta,mai fi-va-ti drag cum ti-a mai fost.
    * Vor exista mereu oameni care te vor rani, asa ca trebuie sa-ti pastrezi increderea si doar sa ai mai multa grija in cine ai incredere si a doua oara.
    * In prietenie, la fel ca si in dragoste, adesea te fac mai fericit lucrurile stiute, decat cele pe care nu le cunosti.
    * Intr-o prietenie lucrul cel mai greu nu este de a ne da pe fata defectele dinaintea unui prieten, ci de a-l face sa si le vada pe ale lui.

[Ramona]

Vara la tara

 George Topârceanu

Locuinta mea de vara
E la tara…
Acolo era sa mor
De urat si de-ntristare
Beat de soare
Si parlit ingrozitor!
Acolo, cand n-are treaba,
Orice baba
Este medic comunal.
Viata ce aci palpita
E lipsita
De confort occidental.

Nu exista berarie,
Nici regie…
Doar un hot de carciumar
Care are marfa proasta
Si-o nevasta
Ce se tine c-un jandar.
Cand te duci pe drumul mare
La plimbare,
Este praf de nu te vezi.
Trec, miscand domol din coada,
Spre livada
Ale satului cirezi.
Si te poarta sub escorta
O cohorta
De tantari subtiri in glas,
Inzestrati la cap c-o scula
Minuscula
Cu pretentie de nas…
Cand se ia cate-o masura,
Lumea-njura
Pe agentul sanitar
Si-l intreaba fara noima:
Ce-ai cu noi, ma?
Pentru ce sa dam cu var?…
Ale satului mari fete
Fara ghete

Ies la garduri pe-nserat…
(Am vazut aci-ntr-o noapte
Niste fapte
Care m-au scandalizat!)
Langa foc, o baba surda
Si absurda
Spune, ca si alte dati,
Tot povestea cu Ileana
Cosanzeana,
Plina de banalitati.
Doarme-apoi adanc comuna…
Numai luna
Galbena ca un bostan
Iese, mare si rurala,
La iveala,
Dintr-o margine de lan.
Cand si cand un caine urla
Ca din surla…
Carul mare s-a oprit
Suspendat, ca un macabru
Candelabru,
Peste satul adormit…
Dar in zori incep cocosii,
Pacatosii,
Ca sa faca iar scandal,
Sa te saturi de viata
Si dulceata
Traiului patriarhal!

D-aia zic eu, prin urmare,
Vorba mare:
Ca de-acuma, sa ma tai,
Nu-mi mai trebuie-alta cura
In natura,
Sa ma duceti cu alai!
Mearga pictorii la tara
Ca sa piara
De caldura si de praf!
Mie dati-mi strazi pavate,
Maturate,
Dati-mi cinematograf!
Ca un fluture pe floare,
Beat de soare,
Pentru ce sa mor asa?
Nu mai vreau taranci naive,
Primitive…
Mie dati-mi altceva!
Dati-mi, dati-mi strada-ngusta
Unde gusta
Omul viata mai din plin
Cu trasuri, femei cochete
Si cu fete
Incaltate cel putin!

[Ramona]

 Sa te fereasca Dumnezeu de cei care au doar convingeri si nici o indoiala! Tudor Octavian

 Un prost gaseste intotdeauna unul mai prost care sa-l admire. Boileau

 Ca sa intelegi ca esti prost trebuie sa iti mearga mintea. Georges Brassens

 Maxima lui SOFOCLE

Nu este lipsit de intelepciune, nici marginit, acela care se ridica dupa ce a cazut in greseala, in loc sa staruie in ea.

 Nimeni nu e liber daca este sclavul corpului. Seneca

 A fi liber inseamna a fi singur stapan pe ceea ce faci sau pe ceea ce nu faci. La Bruyere


 

[Ramona]

Robert Kiyosaki -" Tata bogat,tata sarac "


 Sărac: “Banul este ochiul dracului”.
Bogat: “Lipsa banului este ochiul dracului”.
   Cei bogaţi se îmbogăţesc tot mai mult, cei săraci sărăcesc tot mai mult, iar clasa de mijloc se zbate în datorii, deoarece despre bani nu se învaţă la şcoală ci acasă de la părinţi.
Sărac: “Vezi-ţi de şcoală şi învaţă serios”.
Sărac: “Nu-mi pot permite”. Creierul încetează să mai lucreze. Lenevie intelectuală.
Bogat: “Cum aş putea face să-mi permit asta?”. Creierul e pus la muncă.
Bogat: “Creierul meu este zilnic tot mai puternic pentru că îl exersez. Cu cât este mai puternic, cu atât câştig mai mulţi bani”.
Sărac: “Oamenii bogaţi să plătească mai multe impozite, ca să aibă grijă de cei mai puţin norocoşi”.
Bogat: “Impozitele îi pedepsesc pe cei care produc şi îi răsplătesc pe cei care nu produc”.
Sărac: “Învaţă serios ca să găseşti o companie bună la care să lucrezi”.
Bogat: “Învaţă serios ca să găseşti o companie bună pe care s-o cumperi”.
Sărac: “Motivul pentru care nu sunt bogat este că vă am pe voi, copiii”.
Bogat: “Motivul pentru care trebuie să fiu bogat este că vă am pe voi, copiii”.
Sărac: interzice conversaţiile despre afaceri şi bani la masă.
Bogat: încurajează conversaţiile despre afaceri şi bani la masă.
Sărac: “Când e vorba de bani, nu îţi asuma riscuri”.
Bogat: “Învaţă să stăpâneşti riscurile”.
Sărac: “Căminul nostru este cea mai mare investiţie şi cel mai mare activ al nostru”.
Bogat: “Casa mea este un pasiv şi când propria-ţi casă devine cea mai importantă investiţie înseamnă că ai încurcat-o”.
Sărac: plăteşte facturile la timp de la început.
Bogat: plăteşte facturile la timp, dar la sfârşit.
   Tatăl sărac credea într-o companie sau într-un guvern care să se îngrijească de tine şi de nevoile tale, era mereu preocupat de creşterea salariului, de planurile de pensii, vacanţă şi altele. Agrea ideea de asigurări medicale plătite şi privilegiile pe care le acordă armata pensionarilor săi. De asemenea, iubea sistemul de funcţii definitive valabil în universităţi. Uneori, ideea protejării locului de muncă pe viaţă şi alte avantaje păreau mai importante decât slujba propriu-zisă. Adesea spunea: “Am muncit din greu pentru stat şi merit toate aceste drepturi”.
   Tatăl bogat credea într-o independenţă financiară totală. El era împotriva mentalităţii “drepturilor”, socotind că duce la slăbiciuni şi la existenţa persoanelor nevoiaşe din punct de vedere financiar.
Sărac: se zbate să pună deoparte câţiva dolari.
Bogat: pur şi simplu creează investiţii.
Sărac: te învaţă cum să scrii un CV impresionant pentru o slujbă bună.
Bogat: te învaţă cum să faci planuri de afaceri şi financiare serioase astfel încât să poţi crea locuri de muncă.
   Oamenii îşi modelează viaţa prin gânduri. Idei diferite pot avea efecte diferite asupra vieţii cuiva.
Sărac: “Nu voi fi niciodată bogat”. Acest gând s-a transformat în realitate.
Bogat: “Sunt un om bogat şi oamenii bogaţi nu fac asta”. Chiar dacă în acel moment era lefter.
Bogat: “Există o diferenţă între a fi sărac şi a fi lefter. A fi lefter e o situaţie temporară, a fi sărac e o situaţie veşnică”.
Sărac: “Nu mă interesează banii” sau “Banii nu contează”.
Bogat: “Banii înseamnă putere” sau “Eu nu muncesc pentru bani, banii muncesc pentru mine”.

[Presă centrală]

- aici propuneţi surse -

Presă centrală

Bucuresti

Timisoara

completaţi lista
făcând propuneri
de site-uri

[stiri diverse]

- aici propuneţi surse -

stiri diverse

discutii din forumuri

completaţi lista
făcând propuneri
de site-uri

There aren't any users online.

T.N.Bucuresti
T. N. Craiova
T. N. Cluj
T. N. Iasi
T. N. Timisoara
T. N. Tg. Mures
Teatrul L.S. Bulandra
Teatrul Odeon
Teatrul Mic
Teatrul de Comedie
Teatrul Nottara
Teatrul Evreiesc
Teatrul R.S. Sibiu
T. Al.Davila PT
T. Imposibil Cluj
T. M.N.L. Galati
Teatrul Luceafarul
T.T. Piatra-Neamt
T. Tony Bulandra
T. Bacovia Bacau
Teatrul Masca
T. I.Creanga
Teatrul Act
T. C. Tanase
T. Tandarica
T. M.Filotti Braila
T. Majestic
T. Metropolis
T. G.C. Buzau
Teatrul Oradea
T. Clasic Arad
T. A.Pann VL
Teatru Ploiesti
T. deNord SM
Teatru Constanta
T. S.A. Brasov
Teatru Barlad
T. German TM
Teatru Botosani
T. Sf. Gheorghe
T. Marionete AR
T. Excelsior
Teatrul Luni

D'AYA
InDArt
Kult Kult Klan

T. de Opereta
Opera Bucuresti
Opera Cluj
Opera Iasi
Opera Timisoara
T. O.B. Constanta

C.Cultural N.B B.